De ce avem nevoie de Islam?

Aceste răspunsuri au fost oferite de dr. Jamal Badawi în cadrul unei conferințe. Cei din public i-au adresat dr. Badawi întrebări care le aud permanent de la ne-musulmani.

Î. Dacă Islamul este bun, de ce musulmanii sunt violeți, intoleranți, înguști la minte?

R. Păi, faptul că islamul este bun este de necontestat, deoarece este calea lui Allah, revelată mai multor profeți și completată prin Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Atunci când spunem că Islamul este bun, acest lucru se datorează faptului că Allah este bun, iar Islamul a fost revelat de Allah, astfel că prin definiție este bun. Confuzia este să pui egal între Islam și musulmani. Nu este același lucru. Islamul reprezintă învățăturile lui Allah și musulmanii sunt ființe umane, precum toate celelalte. Are puncte bune și puncte rele. Ei aleg să asculte sau să nu asculte de ceea ce Allah a revelat în Islam.

Către o metamorfoză islamică

Musulmanii au nevoie de noi idei si idealuri pentru a depăși scindarea si a-și vindeca rănile

De Mohamed El-Moctar El-Shinqiti

În cartea sa, Amurgul Evului Mediu, istoricul olandez Johan Huizinga descrie declinul lumii medievale drept un proces de „rigidizare și moarte a unui sistem de gândire cândva valid”.

Principala teză din cartea lui Huizinga este aceea că în secolele XIV-XV, formele și normele culturale pe care se baza Europa medievală fuseseră suprautilizare și se epuizaseră. Când orice ideal se epuizează, nu mai poate deveni sursă de inspirație; mai degrabă devine o povară artificială.

Din perspectiva lui Huizinga, lumea europeană medievală era una de vanitate artificială și auto-decepție, ruina unei lumi care murise cu mult timp în urmă. Consider că aspectul abstract al tezei lui Huizinga asupra formelor culturale este inspirațională și poate fi extrapolată pentru a explica momentele de tranziție în alte culturi, inclusiv asupra culturii islamice contemporane. Moștenirea culturală moderna pe care au preluat-o musulmanii de la predecesorii lor este epuizată și – adăugând lipsa de auto-critică – o mare parte din această moștenire devine o povară, în loc să fie o sursă de inspirație.

Lumea islamică trece printr-o perioadă de profundă metamorfoză. Lecțiile de istorie primite din revoluțiile americană și franceză ne arată că aceste momente de tranziție pot fi sângeroase și dureroase. În acest moment, musulmanii au nevoie de noi idei și idealuri care să depășească scindarea și să le vindece rănile.

Renunță la sentimentele împovărătoare

In Uimitoarea cursă, am început cu imaginea celor trei persoane care se întreceau: cea care avea atașate de corp greutăți de care nu era conștientă, cea care ducea o mare greutate în spate și o a treia persoană care alerga fără nicio greutate, ce putea alerga liber. 

În orice cursă, cu toții își doresc să fie a treia persoană din drept exemplul nostru. În special în cursa către Allah noi toți ne dorim să fim în situația celei de-a treia persoane. Și o astfel de cursă începe prin a învăța că avem puterea și dreptul de a lăsa povara de pe umeri.

Sunt atât de mulți oameni care se țin strâns de povara lor și încearcă să o care până la sfârșitul cursei. Oamenii se țin strâns de tristețe, temeri, nesiguranță, furie și toate celelalte emoții ce ne limitează. Este normal să trăim aceste sentimente limitative și dificile și suntem răsplătiți dacă suportăm provocările cu răbdare și consecvență. Dar după ce toate acele evenimente ne-au apropiat de Allah, este timpul să lăsăm durerea să treacă. Și slavă lui Allah, avem întotdeauna puterea de a face acest lucru.

Uimitoarea cursă

Imaginați-vă trei oameni care se întrec într-o cursă de atletism. Prima persoană are atașată câte o greutate pe fiecare centimetru al corpului său, dar nu vede aceste greutăți. Ea se simte îngreunată și extenuată, după scurt timp de la începerea cursei cedând. Ea încearcă de mai multe ori să reia cursa, dar obosește și se oprește.

A doua persoană ce încearcă să alerge în cursă are o mare greutate în spate, de care este conștientă, dar cu toate acestea este hotărâtă să alerge și să termine cursa. Dar greutatea din spate este voluminoasă, alunecă într-o parte și în alta, făcând-o să își piardă echilibrul sau îndepărtând-o de pe pista sa. De multe ori numai efortul de a se întoarce pe culoarul său este o provocare.

Schimbarea numelui după convertire

 Marea majoritate a savanților musulmani, de-a lungul istoriei noastre, afirmă că obligația schimbării numelui după convertirea la islam intervine DOAR dacă numele celui convertit are un sens negativ, un înțeles ce îl leagă de politeism sau necredință, așa cum era numele unuia dintre companioni, Abdul Shams (supus Soarelui, dintre cei care adorau Soarele). De multe ori întâlnim tendința oamenilor ca atunci când cineva se convertește să îl/o îndemne să își schimbe numele, ceea ce nu este o învățătură islamică, din moment ce Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a păstrat majoritatea numelor companionilor așa cum erau: Omar, Talha, Khadijah etc.

Pana nu e prea tarziu - socoteste si chibzuieste

În Coran, Allah spune:

„În Ziua Învierii, Noi vom pune balanța dreaptă și nici un suflet nu va fi urgisit câtuși de puțin. Și de ar fi ceva, chiar și numai cât greutatea unui bob de muștar, Noi îl vom aduce. Și Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” (Sura Al-Anbiya’: 47)

„O, voi cei care credeți, fiți cu frică de Allah! Și fiecare suflet să bage de seamă ce trimite înainte pentru Ziua de mâine! Și fiți cu frică de Allah, căci Allah este bine știutor a tot ceea ce faceți voi!” (Sura Al-Hașr: 18)

Califul Omar ibn Al-Khattab, Allah să fie mulțumit de el, a spus: „Trageți-vă singuri la socoteală, înainte să fiți chemați să dați socoteală.”

Fără tirani, religia este de fapt…

Mulți învinovățesc religia de violență, teamă, terorism, război. Dar ce sau cine este acea „religie” care generează atâta ură și sporește neliniștea?

Instituțiile religioase

Pentru mulți oameni, religia este o instituție – o entitate colectiva care își trage puterea de la numărul mare de enoriași. Dacă aceasta este și definiția ta, atunci poți găsi numeroase exemple de ură, corupție și război, pe care le poți atribui în mod plauzibil religiei.

Cercetarea Islamului – metodologie recomandată

„Orice publicitate reprezintă publicitate bună”. Aceste cuvinte au fost scrise și rostite de atâtea ori, fiind imposibil să le atribuim cuiva. Acest lucru înseamnă că este mai bine ca un lucru să primească orice fel de publicitate, decât să nu primească deloc.

În ultima decadă ne-am afundat în publicitatea negativă făcută Islamului, dar cu toate acestea, statisticile referitoare la persoanelor convertite ne arată că numărul acestora crește vertiginos.

Bunele maniere – modul de reformare al societății

Bunele maniere, respectul față de ceilalți, respectarea dreptului lor au drept consecință o legătură prietenoasă între oameni, ce elimină nemulțumirile și ranchiuna din inimile lor. În acest fel inimile se purifică, se înduioșează și devin binevoitoare, încât predomină sentimentele de iubire, frăție.

Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu face parte din comunitatea mea acela care nu îi respectă pe cei în vârstă, nu are milă față de cei tineri și nu îi cinstește pe cei învățați..” (Musnah Ahmad)